Arbitrajul l-am trăit ca pe o călătorie cu trenul. De ce trenul? Cu avionul nu peste tot există aeroporturi. Cu mașina, deși aș fi fost în control aproape total, călătoream prea singur, oboseam la drumuri lungi și nu totdeauna autoturismul funcționa perfect și mă putea lăsa in drum. Pe jos ar fi trebuit să bat poate aceleași cărări, să fac un efort prea mare și să ajung la destinație poate prea târziu, poate prea obosit. De ce cu trenul? Pentru că nu am fost am fost eu conductorul. Eu am avut doar posibilitatea să schimb trenurile în funcție de dorințele mele, de necesitatea momentană, de  evenimentele la care era musai să particip. Cu trenul ai posibilitatea să vezi și traseul, nu numai destinația. Ai posibilitatea să cunoști oameni, să interacționezi cu ei, ai timp mai mult de socializare. Ești suma oamenilor de care te înconjori.

Alege-i cu grijă!