O să îți împărtășesc pașii pe care trebuie să îi faci pentru a fi remarcat ca arbitru.

Pasul 1. Vino la meci în șlapi și bermude sau cu jeans răpănos și pantofi plini de noroi.

Echipamentul să fie mototolit și să nu ți se potrivească pentru a arăta că nu îți pasă și că ești liber și neîncorsetat de reguli. Este important ce faci ca arbitru și nu cum ești îmbrăcat sau cât de lung ai părul.

Pasul 2. Nu respecta protocoale sau proceduri. Fii diferit. Astea sunt pentru tocilari.

Pasul 3. Urcă-te în scaun și arată-le cine este șeful.

Pasul 4. Fluieră și inventează tu reguli noi. Explică-le, că ei oricum nu cunosc regulamentul.

Pasul 5. Ai greșit. Și ce dacă? Tu nu ești om? Poți greși și ei trebuie să înțeleagă.

Pasul 6. Greșesc ei. Râzi superior de gafele lor. Iar dacă nu greșesc caută tu o greșeală: un picior în afara zonei de încălzire, un fir de păr care atinge fileul, un jucător care intră pentru o secundă cu un  picior în zona pentru înlocuire.

Pasul 7. Si colegii, nu uita colegii. Dacă un asistent de linie este foarte prompt și corect și are o decizie la limită întoarce-i decizia. Și fă-i semnul ăla cu degetul spre tine “eu am văzut mai bine”. Dimpotrivă dacă are o decizie aiurea (minge zece centimetri out o arată în teren sau mingea trece complet prin spațiul de trecere dar el îți semnalizează contrariul) dă decizia după el și după aceea, la proteste, arată-l tot cu degetul- el a greșit, el a greșit, eu nu am văzut.

Pasul 8. După ce se termină meciul, coboară din scaun și spune-le antrenorilor ce prost au jucat sportivii lor și că trebuie să muncească mai mult cu ei.

Pasul 9. Deschide-i ochii observatorului și vorbește-i tu primul despre meci, despre cât de bine ai arbitrat și cum nu te-a ajutat nimeni. Dacă încearcă să-ți spună ceva spune-i că te grăbești și oricum nu-ți pasă de ce va spune el.

Ei, ce zici? Te vei remarca? Cu siguranță.