Am greșit. Cum gestionez presiunea care apasă asupra mea?

1. Calea cea mai grea. Îmi asum greșeala. Schimb decizia, dacă mai pot. Respir adânc de câteva ori pentru a-mi oxigena creierul. Sunt mai atent în continuare. Trebuie să fiu conștient că pot să fac greșeli, că nu pot fi perfect. Greșeala o introduc într-un sertar al minții și o închid acolo până la sfârșitul meciului. Poți să o faci dacă ai încredere în tine, dacă te antrenezi mental și pentru faptul că poți greși, dacă vrei ca meciul, în continuare, să nu mai fie influențat negativ de tine. La sfârșitul meciului deschizi sertarul, discuți faza cu colegul, cu observatorul dacă crezi că te poate ajuta, cu mentorul tău, cu o persoană în care ai încredere că te va asculta și te va ajuta. Apropo ai mentor? Nu? Ar fi bine să-ți găsești, ca să poți comunica cu o persoană potrivită care te poate înțelege, fără să te judece și care te poate îndruma corect.
2. Calea mai ușoară. Cea mai ușoară. Dai vina pe cineva.

• Mingea iese afară pe linia fund. Tu dai minge în teren. Deși ASL semnalizează out, tu îl chemi, chipurile, pe A2 să te lumineze. Ai scăpat, toată lumea îl înjură pe A2.
• A II a lovitură este evident dublă dar nu și pentru tine ca A1. După proteste îl chemi, pentru consultare, pe A2. Întorci decizia și dai repetare. Ai scăpat, toată lumea îl înjură pe A2.
• Bloc la pas. Tu sancționezi două lovituri la ridicător. Proteste. Îl chemi pe A2. După consultare schimbi decizia și o iei pe cea corectă. Bloc la pas. Bravo băieți.
• Atac al echipei A în afara terenului. Un ASL arată out iar celălalt nu arată nimic. A2 se poziționează evident pe partea echipei B pentru a-ți atrage atenția că mingea a atins blocajul. Ignori poziționarea sa evidentă și dai out. Proteste. Îl chemi pe A2 la tine. De ce? Nu a fost evident ce ți-a transmis? Dar nu, tu îl chemi să vadă toată lumea. Și îți menții decizia. Ai scăpat. Dacă și A2 aparent ți-a confirmat out, ai scăpat. Toată lumea îl înjură pe A2.

Nu este greșit să consulți, în mod excepțional, un coleg pentru o fază grea când nu ești sigur iar poziționarea sa și semnalizarea ajutătoare nu afost clară pentru tine și vrei să iei decizia corectă. Dar să faci asta de 2 sau trei ori pe meci sau să o faci la fiecare meci nu este acceptabil. Trebuie să schimbi ceva în poziționarea ta, în modul în care simți jocul de volei, în concentrarea pe fazele disputate, să-ți automatizezi procedurile pentru a nu te mai gândi la ele și a te focusa pe jocul propriu-zis. Ai nevoie de o nouă abordare a arbitrajului.

“Linii directoare

Primul arbitru poate schimba orice decizie a unuia dintre colegii săi sau chiar pe a lui însuși. Dacă a luat o decizie și apoi observă că unul din colegii arbitri, asistenți de linie sau scoreri au o altă opinie asupra desfășurării fazei atunci el poate:

• Să-și mențină decizia dacă este foarte sigur că are dreptate;
• Să-și schimbe decizia dacă își dă seama că a greșit;
• Să repete faza de joc dacă constată că greșelile au fost comise simultan.”